T. C. Niciun comentariu

KHK, UMCOR: Activități de Paște 2025

Paștele – speranță, credință și momente de apropiere la AIDRom

În preajma Sărbătorilor Pascale, centrele AIDRom au devenit spații de bucurie, tradiție și reîntregire sufletească pentru copiii și familiile refugiate. Împreună am transformat aceste zile în timp prețios, plin de sens, în care fiecare gest – o floare așezată cu grijă într-un aranjament, un ou vopsit cu mâini mici, o pască frământată în liniște – a adus lumină și sentimentul de apartenență.

La sediul AIDRom din strada Locotenent Ionescu Baican nr. 22, din București, în cadrul proiectului „Integrarea refugiaților din Ucraina în România”, susținut de Brot für die Welt, pe 14 aprilie au fost încondeiate ouă: un ritual simplu, dar profund, care a readus în sufletele tuturor amintiri din copilărie și sentimentul de „acasă”. Participantele, refugiate din Ucraina, au pus suflet în fiecare gest, desenând cu migală simboluri tradiționale și împărtășind povești, amintiri și zâmbete. Pentru multe dintre ele, a fost mai mult decât o activitate creativă: a fost o reconectare cu rădăcinile lor, cu obiceiurile lăsate în urmă și cu spiritul sărbătorii care, în ciuda distanței de casă, le-a readus în inimă sentimentul de apartenență. A fost, pentru câteva ore, o întoarcere acasă – acolo unde tradiția, comunitatea și speranța se întâlnesc.

La sediul AIDRom din strada Ilarie Chendi nr. 14, din București, pe 15 aprilie, în cadrul proiectului „Steps to the Future – UMCOR Response for Ukrainian Refugees in Romania”, am pregătit pasca alături de copii din Ucraina. Pe 16 aprilie, Părintele Anton ne-a fost alături într-o activitate caldă, în care am vopsit ouă roșii, vorbind despre tradiții și speranță. Iar în cadrul grupului MHPSS (4Ws), participantele au realizat aranjamente de Paște – gesturi simbolice, dar puternice, care reflectă dorința de frumos, liniște și normalitate.

Pentru mulți dintre cei care au fost forțați să fugă din calea războiului, aceste momente au însemnat mai mult decât o activitate – au fost o mângâiere, o reconectare cu propria identitate și cu comunitatea din jur.

La AIDRom, Paștele este despre speranță reînnoită și despre oameni care, împreună, redescoperă bucuria lucrurilor simple. Iar imaginile, vorbesc de la sine!

T. C. Niciun comentariu

KHK – Apr 2025 – Cartea interactivă

Copilăria nu se amână: atelier interactiv pentru refugiați ucraineni, cu dinozauri și surprize dulci

Într-o zi în care imaginația a devenit realitate, 11 aprilie 2025,  8 copii și 7 adulți – au fost parte dintr-un atelier meșteșugit cu grijă și emoție, organizat în cadrul proiectului „Integrarea refugiaților din Ucraina în România”, derulat de AIDRom cu sprijinul financiar al Brot für die Welt. Activitatea a avut loc într-un spațiu cald și primitor, dedicat bucuriei copilăriei și reconectării prin educație.

Atelierul a avut ca temă „cartea interactivă pentru copii” și i-a purtat pe cei mici într-o călătorie fascinantă în lumea dinozaurilor, prin intermediul unei aplicații digitale care a adus poveștile la viață. Copiii au fost captivați de experiența interactivă, descoperind curiozități despre creaturile preistorice într-un mod care a îmbinat jocul cu învățarea.

La finalul activității, micii participanți au fost răsfățați cu surprize dulci: căsuțe umplute cu ouă Kinder, cozonac și sucuri, în timp ce adulții au socializat în jurul unei cești de ceai sau cafea, gustând din biscuiți și fructe proaspete. Zâmbetele copiilor au fost dovada cea mai clară că o copilărie autentică se poate trăi chiar și în vremuri tulburi, atâta timp cât există grijă și solidaritate.

Pentru copiii refugiați, astfel de ateliere sunt mai mult decât simple activități recreative – ele sunt ancore de stabilitate emoțională, spații sigure în care pot visa, învăța și se pot bucura alături de familia lor. AIDRom continuă să creeze contexte în care copiii și părinții lor se simt văzuți, sprijiniți și valorizați, punând bazele unei integrări durabile și umane.

T. C. Niciun comentariu

KHK – Apr 2025 – Muzeul Antipa

Explorând lumea naturală: refugiați ucraineni în vizită la Muzeul Antipa

Pe 7 aprilie 2025, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a devenit, pentru 15 refugiați ucraineni, o fereastră către trecutul vieții pe Pământ, dar și către frumusețea fragilă a prezentului. Vizita a fost organizată în cadrul proiectului „Integrarea refugiaților din Ucraina în România”, derulat de AIDRom cu sprijinul financiar al Brot für die Welt, sub coordonarea Cătălinei Niculescu.

Participanții au descoperit biodiversitatea României explorând cele cinci bioregiuni – alpină, continentală, panonică, stepică și pontică – prin exponatele impresionante și instalațiile interactive ale muzeului. La parter, fauna mondială prezentată biogeografic a oferit o perspectivă extinsă asupra vieții de pe glob, stârnind uimirea și curiozitatea vizitatorilor.

Un moment special al vizitei a fost expoziția temporară de fluturi – un univers delicat de culori și forme care a adus zâmbete sincere și momente de încântare. Atmosfera a fost una de descoperire și liniște, în care știința a devenit un prilej de conectare cu lumea, dar și cu sine.

Astfel de ieșiri educative contribuie esențial la procesul de integrare, oferind refugiaților contextul de a cunoaște patrimoniul natural și cultural al țării gazdă. Vizita la Antipa a fost o lecție de biologie, dar și una  de apartenență. AIDRom continuă să creeze aceste punți între cunoaștere și comunitate, acolo unde învățarea devine experiență de viață.

T. C. Niciun comentariu

KHK – Apr 2025 – Tablouri din fire de natură și suflet

Tablouri din fire de natură și suflet: atelier de meșteșug pentru femei refugiate din Ucraina

Nouă femei refugiate din Ucraina au descoperit puterea terapeutică a creației în cadrul unui atelier de meșteșug desfășurat, pe 7 aprilie 2025, în cadrul proiectului „Integrarea refugiaților din Ucraina în România”, derulat de AIDRom cu sprijinul financiar al Brot für die Welt. Sub coordonarea Cătălinei Niculescu, participantele au dat viață unor tablouri unice, folosind flori și plante uscate, rame foto și accesorii decorative.

Activitatea a avut loc într-un spațiu cald și intim, unde ceaiul, cafeaua și cozonacul au completat atmosfera prietenoasă. Cu gesturi delicate și ochi atenți la detalii, beneficiarele au transformat materiale simple în mici opere de artă, combinând frumusețea naturii cu propria sensibilitate.

Tablourile create nu au fost doar obiecte decorative, ci reflecții vizuale ale unei renașteri interioare. Pentru aceste femei, atelierul a fost o formă de exprimare personală, o pauză de la cotidianul marcat de incertitudini, și un moment de reconectare cu sinele, cu răbdarea și cu creativitatea pierdută printre griji.

AIDRom continuă să le ofere acestor femei mai mult decât sprijin logistic – le oferă contextul în care pot reconstrui sens, frumusețe și apartenență. Prin gesturi simple și activități creative, integrarea devine o poveste trăită cu inima.

T. C. Niciun comentariu

KHK – Mar 2025 – Limba română

Cuvinte care unesc: clubul de lectură și cursurile de limba română pentru refugiații ucraineni din București

Pe strada Locotenent Ionescu Baican nr. 22, într-un spațiu în care se aud ecouri de cuvinte noi și râsete, 45 de refugiați ucraineni își scriu o nouă pagină de viață. În cadrul proiectului „Integrarea refugiaților din Ucraina în România”, derulat de AIDRom cu sprijinul financiar al Brot für die Welt, luna martie a fost dedicată aprofundării limbii române și cultivării unei legături autentice cu limba și cultura țării gazdă.

Pe parcursul lunii, 15 participanți au format o comunitate aparte în cadrul Clubului de Lectură – un spațiu unde învățarea a luat forma jocului, a dialogului și a curiozității. Colegele noastre, Daniela Nedeșu și Silvia Deaconu, au ghidat aceste întâlniri cu tact și entuziasm, aducând în discuție teme din istorie, geografie, literatură și știință. Cu ceai cald, fursecuri și zâmbete, beneficiarii au prins tot mai mult curaj să vorbească în limba română și să se exprime liber.

În paralel, două noi grupe de cursuri de limba română au fost formate, însumând 30 de participanți. Împărțiți pe nivel de pregătire, aceștia urmează cursuri în zilele de marți/joi și miercuri/vineri, între orele 9:00 și 12:00. Dorința de a învăța vine dintr-un loc profund – nevoia de a se adapta, de a-și găsi un loc pe piața muncii, dar și de a comunica firesc cu cei din jur.

Aceste activități nu sunt doar lecții de vocabular, ci exerciții de încredere, de apartenență și de reconstrucție personală. Limba română devine puntea prin care refugiații ucraineni își recapătă vocea și pot contribui activ la comunitatea care i-a primit. AIDRom le oferă nu doar cadre educaționale, ci și siguranța unui spațiu prietenos, unde fiecare pas înainte este încurajat și valorizat.

T. C. Niciun comentariu

KHK – mar 2025 – concerte la Ateneul Român

Muzica vindecă răni nevăzute: refugiați ucraineni, invitați speciali la Ateneul Român

Trei seri de neuitat la Ateneul Român au adus alinare, emoție și frumusețe în sufletele a zeci de refugiați ucraineni, care au avut șansa rară de a pătrunde în universul muzicii clasice și contemporane, în cadrul proiectului „Integrarea refugiaților din Ucraina în România”, derulat de AIDRom cu sprijinul financiar al Brot für die Welt.

Pe 4 martie, 25 de refugiați au asistat la concertul electrizant al ansamblului VOŁOSI, o veritabilă explozie de energie și expresivitate artistică. Cvintetul polonez a transformat sala Ateneului într-un spațiu de catharsis colectiv, unde muzica balcanică, orientală, clasică și rock s-au împletit într-o fuziune care a răscolit audiența. Evenimentul a fost organizat cu ocazia Zilei Solidarității Polono-Române, în cadrul Sezonului Cultural Polonia-România 2024–2025. Mulțumim Filarmonicii George Enescu pentru generozitatea de a oferi bilete gratuite.

Pe 12 martie, un alt grup de 30 de participanți ucraineni s-a bucurat de eleganța Trio Alpha: Valentin Șerban la vioară, Ștefan Cazacu la violoncel și Ioan-Dragoș Dimitriu la pian. Cei trei artiști au interpretat cu rafinament Brahms și Dvořák, în programul serii strălucind Trio cu pian nr. 1, op. 8 și „Dumky” op. 90, ambele lucrări încărcate de melancolie și speranță.

Pe 25 martie, 16 refugiați au fost invitați la Stagiunea de Marți Seara, unde violonista Na Na Zhang și pianista Eliza Puchianu au oferit un program emoționant cu lucrări de Beethoven, Grieg și Ravel. Culminând cu „Tzigane” de Ravel, concertul a adus o notă de exuberanță și forță într-o lună deja marcată de profunde trăiri muzicale.

Aceste seri muzicale nu au fost doar evenimente culturale, ci adevărate oaze de pace pentru sufletele marcate de război, despărțiri și incertitudine. Într-un cadru de o frumusețe impunătoare, refugiații au trăit momente de regăsire, de conectare cu o lume mai senină, mai blândă. Muzica le-a oferit o punte spre integrare, un instrument de reconectare cu emoțiile proprii, dar și cu noua societate care îi găzduiește. AIDRom a făcut posibilă această întâlnire cu arta, demonstrând că integrarea înseamnă nu doar sprijin material, ci și îmbrățișarea valorilor culturale și umane.

T. C. Niciun comentariu

KHK – mar 2025 – casa memorială Tudor Arghezi

În lumea lui Arghezi: refugiați ucraineni pe urmele marelui poet român

Șase refugiați ucraineni au pășit, pe 27 martie 2025, în universul unuia dintre cei mai mari poeți români, Tudor Arghezi, în cadrul unei vizite educative și culturale la Casa Memorială „Mărțișor”. Activitatea a fost organizată în cadrul proiectului „Integrarea refugiaților din Ucraina în România”, derulat de AIDRom cu sprijinul financiar al Brot für die Welt.

Casa situată pe dealul Piscului, în partea de sud-est a Capitalei, i-a întâmpinat cu o liniște aparte. Acolo, printre cele 18 camere care au aparținut poetului și familiei sale, participanții au avut ocazia să admire biblioteca personală, plină de mii de volume, un radio din anii ’30 și obiectele intime ale scriitorului, păstrate cu grijă. Vizita a inclus și camera de lucru, unde o icoană din lemn veche de peste 150 de ani veghează încă peste masa și patul modest al poetului.

Plimbarea a fost mai mult decât o lecție de istorie literară. A fost o ocazie rară pentru participanți de a înțelege esența culturii române și legătura profundă dintre memorie, spațiu și cuvânt. Pentru cei care și-au părăsit casele și și-au regăsit viața într-o altă limbă, întâlnirea cu un simbol al literaturii române a fost un gest de apropiere și respect față de noua lor cultură de adopție.

AIDRom continuă să creeze contexte prin care refugiații pot accesa cultura, arta și istoria României, ca parte esențială a procesului de integrare. Cunoașterea patrimoniului cultural este o formă de ancorare în prezent și o punte către viitor.

T. C. Niciun comentariu

KHK – Mar 2025 – arts & crafts

Tablouri ale vindecării și vise prinse în cercuri: două ateliere creative pentru refugiatele ucrainene din București

București, martie 2025 – Într-o casă plină de culoare și emoție, de pe strada Locotenent Ionescu Baican nr. 22, femeile refugiate din Ucraina au dat viață propriilor stări și speranțe prin artă, în cadrul proiectului „Integrarea refugiaților din Ucraina în România”, derulat de AIDRom cu sprijinul financiar al Brot für die Welt.

Pe 10 martie, 15 beneficiare au participat la o sesiune de art-terapie cu tema „Tablou”. Canvasuri albe s-au transformat în oglinzi ale sufletului, decorate cu spice de grâu, flori decorative, mărgele și markere colorate. Sub îndrumarea atentă a echipei AIDRom, participantele au transpus în formă vizuală amintiri, doruri, dar și speranțe pentru viitor. Fiecare tablou a fost unic – ca fiecare poveste de viață care l-a inspirat. Dibăcia și îndemânarea au fost la ele acasă, transformând liniștea atelierului într-o explozie de culoare și expresivitate.

Două săptămâni mai târziu, pe 24 martie, 6 dintre aceste femei s-au reîntâlnit în același spațiu cald pentru a crea propriile „dream catchers” – obiecte simbolice menite să alunge coșmarurile și să păstreze visele frumoase. Cu cercuri de metal, șnururi și pene colorate, au țesut nu doar fire, ci și încredere în sine, speranță și creativitate. Atelierul a fost completat de ceaiuri aromate, fursecuri și o atmosferă care a îmbinat meșteșugul cu liniștea, frumusețea și socializarea. Fiecare „prinzător de vise” a devenit un talisman personalizat, purtător de sens și emoție.

Aceste ateliere nu sunt doar momente de relaxare sau creație artistică. Sunt pași concreți în procesul de integrare, vindecare și reconectare cu o normalitate profund zdruncinată de conflictul din Ucraina. Femeile refugiate găsesc în aceste activități nu doar refugiu temporar, ci și o nouă formă de exprimare, o comunitate care le încurajează și un spațiu sigur unde pot visa din nou.

AIDRom a făcut posibile aceste momente de regăsire, oferindu-le beneficiarelor nu doar sprijin material, ci și șansa de a-și redescoperi vocea, talentul și locul într-o lume nouă.

T. C. Niciun comentariu

KHK – Mar 2025 – Antipa

Călătorie prin timp și natură: refugiați ucraineni în vizită la Muzeul Antipa

Un grup de 11 refugiați ucraineni a pășit pe 24 martie 2025 într-un univers fascinant al științei și biodiversității, în cadrul unei vizite la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, organizată în cadrul proiectului „Integrarea refugiaților din Ucraina în România”, derulat de AIDRom cu sprijinul financiar al Brot für die Welt.

Gazdă generoasă, Muzeul Antipa a oferit bilete gratuite și, ca de fiecare dată, a primit cu deschidere participanții proiectului. Aceștia au explorat expozițiile permanente ale muzeului, realizând o veritabilă incursiune în istoria naturală a României și a lumii. De la fauna celor cinci bioregiuni ale țării – alpină, continentală, panonică, stepică și pontică – până la ecosistemele globale aranjate biogeografic, fiecare sală a oferit prilejul unei noi descoperiri.

Un moment aparte al vizitei l-a constituit expoziția temporară de fluturi, amenajată la parterul muzeului. Culorile vibrante, delicatețea aripilor și diversitatea speciilor au adus un strop de poezie într-o zi dedicată științei.

Această vizită a fost o lecție de biologie, dar și un exercițiu de reconectare cu ritmurile naturale ale vieții. Pentru refugiați, a fost o ocazie de a învăța, de a se minuna și de a uita, măcar pentru câteva ore, de frământările lăsate în urmă. Cunoașterea patrimoniului natural al noii lor țări gazdă îi ajută să se simtă parte dintr-un întreg, dintr-o comunitate care le deschide ușile spre educație, cultură și apartenență.

AIDRom continuă să faciliteze aceste momente de învățare și bucurie, înțelegând că integrarea înseamnă mai mult decât sprijin logistic – este o punte către înțelegerea lumii și a locului fiecăruia în ea.

T. C. Niciun comentariu

KHK – Mar 2025 – Excursie Sinaia

Răgaz de frumusețe și răsplată pentru efort: refugiați ucraineni în excursie la Sinaia

Pentru 50 de femei refugiate din Ucraina, ziua de 12 martie a fost o sărbătoare a reușitei personale și o evadare din rutina zilnică. După luni întregi de participare activă la cursurile de limba română organizate în cadrul proiectului „Integrarea refugiaților din Ucraina în România”, derulat de AIDRom cu sprijinul financiar al Brot für die Welt, aceste femei au fost răsplătite cu o excursie de neuitat la Sinaia.

Castelul Peleș le-a întâmpinat cu noblețe, rafinament și povești din alte vremuri. Fiecare încăpere vizitată a fost un prilej de uimire și conectare cu cultura locului. A fost, pentru multe dintre ele, prima vizită într-un astfel de monument istoric românesc – o experiență care le-a apropiat mai mult de noua lor casă.

Ziua a continuat cu un prânz cald servit la Restaurantul Palace din Sinaia, într-un cadru care a favorizat socializarea și liniștea. S-au simțit, din nou, parte dintr-o comunitate. Au râs, au împărtășit povești și, pentru câteva ore, au lăsat deoparte grija și dorul de acasă.

Excursia nu a fost doar o recompensă. A fost un gest simbolic de recunoaștere – o confirmare că efortul lor, perseverența și dorința sinceră de a învăța limba și de a se integra sunt văzute, apreciate și celebrate. Într-un context marcat de dezrădăcinare și incertitudine, o simplă zi la munte s-a transformat într-un pas important spre încredere, apartenență și vindecare.

AIDRom continuă să creeze astfel de momente, înțelegând că procesul de integrare înseamnă mai mult decât sprijin educațional sau material – înseamnă și bucurie, recunoaștere și speranță în viitor.