Iryna Vykhrestiuk, interpretă la Centrul Multidisciplinar AIDRom din Timișoara și voluntar: „Când îi văd pe cei care au pierdut totul reușind să zâmbească din nou, să găsească un moment de liniște și să-și recapete speranța, simt că munca mea are un scop profund”
Colegei noastre Iryna, care lucrează la Centrul Multifuncțional AIDRom din Timișoara, nu îi place să vorbească prea mult despre ea, ci despre ce face și despre impactul pe care munca ei o are asupra celor pe care îi ajută. Vă invităm să aflați povestea ei și lucrurile minunate pe care le face din interviul publicat de revista The Woman Magazin, astăzi, 22 mai 2024.
Mulțumim jurnalistei Mara Rusu pentru interesul și deschiderea arătată.
Iată câteva crâmpeie din interviul care poate fi citit integral AICI:
Războiul ne-a arătat cât de fragilă este viața, dar și cât de puternic poate fi spiritul uman atunci când ne sprijinim unii pe alții. Știam limba la fel de bine cum știam ce înseamnă România, așa că am început imediat să-i ajut pe ucrainenii care veneau în număr foarte mare și care aveau nevoie de adăpost, de resurse de bază, de medicamente, dar care nu puteau comunica fără să cunoască altă limbă decât ucraineana. Am simțit că trebuie să fac ceva pentru ei, pentru că drumul lor nu se termina în România, ci doar începea și aveau nevoie de mult ajutor. De atunci, am fost activă în lucrul cu refugiații din Ucraina. Primul ajutor pe care l-a dat a fost acela de a-i sprijini pe cei care doreau să ajute să afle de ce au nevoie de fapt oamenii care fugeau de război. Din iulie 2023, lucrez cu Asociația Ecumenică a Bisericilor din România – AIDRom, ca parte a echipei Centrului Multifuncțional din Timișoara. Am început ca educator social, învățându-i pe ucrainenii limba engleză și română și făcând activități culturale pentru copii. Acum sunt interpret, dar fac și voluntariat și îi învăț pe oameni cum să picteze cu acrilice.
Pentru mine, ca și pentru toți colegii mei din AIDRom, cel mai greu lucru este atunci când întâlnesc familii care au trecut prin traume incredibile și și-au pierdut speranța. Mulți dintre cei care fug din calea războiului sunt complet devastați, au traume profunde și teamă pentru viitor. Nu poți fi indiferent la ceea ce simt și trăiesc acești oameni.
Pe lângă asistența materială vitală, trebuie să le redăm demnitatea și să creăm un mediu în care să se simtă în siguranță și respectați. M-am bucurat foarte tare că în cadrul proiectului „Asistența refugiaților la centrul de tranzit Timișoara și sprijinirea refugiaților ucraineni”, derulat de AIDRom cu sprijinul UNHCR, în care și eu lucrez, oferim asistență materială, medicală, juridică etc., dar oferim și sesiuni de terapie individuală și de grup prin care îi ajutăm să se simtă în siguranță și să înceapă procesul de vindecare.